CANCERUL SI CELULELE CANCEROASE
Chiar daca este definit de un singur cuvant, cancerul nu este o singura boala.
El reprezinta o varietate de boli, cu tipare diferite de comportament si de viata.
Nu exista o cale unica de a trata toate formele de cancer: unele necesita interventii chirugicale, in timp ce altele se trateaza mai bine cu radiatii, chimioterapie sau combinatia celor doua terapii.
Spre deosebire de atacul de cord, boala care loveste fulgerator, cancerul evolueaza lent.
CANCERUL DE PROSTATA
Aproape 90% dintre barbati fac cancer de prostata pana la varsta de 90 de ani, dar speranta de viata nu este limitata daca tumoarea apare mai devreme: spre deosebire de alte forme de cancer mai invazive, cel de prostata se extinde foarte incet.
Pentru depistarea eventualelor probleme sunt recomandate teste de sange pentru a depista concentratia unui antigen specific prostatei – PSA, libera si legat. Cu ajutorul acestui test, se masoara gradul de inflamatie al prostatei. In limite normale, marirea prostatei nu trebuie sa fie mai mare de 30%. Testul PSA se recoamanda barbatilor de la 35-40 ani si nu inlocuieste examentul rectal, singura investigatie care poate confirma 100% diagnosticul de cancer de prostata.
Un nivelul ridicat de PSA nu indica neaparat prezenta cancerului, insa se impun o monitorizare atenta a evolutiei prostatei din sase in sase luni. Cu cat nivelul PSA liber este mai mare, cu atat creste riscul cancerului de prostata, uneori fiind necesare chiar si realizarea unei biopsii. Atentie: nivelul de PSA poate creste si din cauza infectiilor urinare, a mersului pe bicicleta, a prostatitei si chiar in cazul relatiilor sexuale intretinute cu 24 de ore inainte de efectuarea analizei.
Markerii tumorali specifici ce ar trebui efectuati anual sunt: PSA, free PSA, CEA.
CANCERUL DE SAN
Una din opt femei va face, la un moment dat in viata, cancer mamar. Daca invatam sa prevenim aceasta afectiune, din ce in ce mai multe femei nu vor mai trebui sa treaca prin aceasta experienta neplacuta .
Aceasta maladie incepe sa afecteze din ce in ce mai multe femei tinere.
Din pacate, de cele mai multe ori, boala este asimptomatica. Cancerul nu doare, nu jeneaza, nu-l poti depista prin palpare, decat daca formatiunea tumorala este mai mare de un centimetru, un centimetru si jumatate in diametru. Durerea si senzatia de tensiune la nivelul sanului apar mai tarziu,in cursul evolutiei. Cresterea temperaturii locale si inrosirea tegumentului pot fi semne ingrijoratoare. Prezenta scurgerilor mamelonare este un alt simptom care trebuie investigat, deoarece semnifica prezenta unei afectiuni grave. Fumatul, alcoolul, excesul de dulciuri si grasimi sunt factori de risc pentru cancerul de san. Existenta unei rude de sange cu cancer reprezinta un mare risc pentru o persoana de a dezvolta cancer – nu neaparat de acelasi tip. Daca mama sau sora ta a avut cancer de san, riscul de a face cancer este multiplicat de doua-trei ori. Asadar, daca au existat cazuri de cancer in familia ta, trebuie sa fii mult mai atenta!
Daca ai vreo suspiciune legata de sanatatea sanilor, programeaza-te la un set de analize de specialitate. Markerii tumorali specifici ce ar trebui efectuati anual sunt: CA 15-3, CEA.
Depistat in stadia incipiente, cancerul de san poate fi vindecat in procent foarte mare.
CANCERUL DE COL UTERIN
Rata de mortalitate datorata cancerului de col uterin a scazut in ultimii ani in tarile dezvoltate, ca rezultat al detectiei precoce si al modernizarii mijloacelor de tratament. Totusi, in tara noastra, acest neoplasm are o incidenta crescuta, iar in multe cazuri este descoperit in faze avansate.
In etiologia cancerului de col uterin sunt implicati mai multi factori care cresc riscul de aparitie al acestei afectiuni:
• Varsta 45-54 de ani,
• Infectiile genitale cu Papilloma virus, Herpes simplex virus tipul 2,
• Citomegalovirusuri, Streptococi, Stafilococi, Candita albicans, Chlamidia, Mycoplasma, Trichomonas vaginalis, Neisseria gonorrhoeae,
• Debutul precoce al vietii sexuale (< 20 ani),
• Varsta mica la prima casatorie,
• Prima sarcina la varsta mica,
• Multiparitatea,
• Avorturile multiple,
• Parteneri sexuali multipli,
• Afectiunile benigne ale colului uterin,
• Fumatul,
• Statusul socio-economic scazut,
• Dieta,
• Deficiente imune,
• Factorii genetici, familiali.
In principiu la toate femeile aflate in perioada sexuala activa este indicat un examan ginecologic cu efectuarea unui examen citologic vaginal Babes-Papanicolau la intervale de 1 an.
Totusi, in legatura cu acesti factori, precum si de alte afectiuni coexistente exista mai multe grupe de risc, in functie de care este indicata o anumita atitudine de preventie. Aceste grupe de risc se stabilesc dupa consulturi periodice la medicul ginecolog. De aceea va sfatuim sa va adresati medicului ginecolog!
Pentru evaluarea riscului de cancer ovarian se recomanda testarea markerilor tumorali: SCC, Scor ROMA (CA125 + HE4), CEA.
